Înainte de montarea canulei traheale verificaţi şi manşeta (balonul) – aceasta nu trebuie să aibă defec-
te şi trebuie să fie ermetică pentru a se asigura etanşeitatea necesară. Recomandăm ca înainte de fie-
care montare să se efectueze un test de etanşeitate (vezi paragraful VII, 3.1.1). Înainte de introducerea
canulei, balonul trebuie să fie complet gol (vezi fig. 7b)! Aveţi grijă ca atunci când utilizaţi un dispozitiv
ajutător pentru dilatarea traheostomei să nu deterioraţi prin frecare canula şi în special manşeta.
Se aplică o compresă traheală.
Pentru a creşte capacitatea de alunecare a canulei traheale şi a uşura astfel introducerea ei în trahee,
se recomandă ungerea canulei exterioare cu ajutorul unei lavete OPTIFLUID
cu ulei stomal (REF
®
31550), care permite o distribuire unitară a uleiului stomal pe tubul canulei (vezi imaginea 4a şi 4b).
Dacă procedaţi singur la aplicarea canulei, veţi reuşi să introduceţi mai uşor canulele traheale Fahl
®
utilizând o oglindă.
La aplicare ţineţi bine canulele traheale Fahl
cu o mână de scutul canulei (vezi imaginea 5).
®
Cu mâna liberă puteţi desface uşor traheostoma astfel încât vârful canulei să pătrundă mai bine în
orificiul respirator.
Pentru lărgirea traheostomei sunt disponibile şi dispozitive ajutătoare speciale, care permit lărgirea
unitară şi cu grijă a traheostomei, de ex., şi în cazuri de urgenţă, cum ar fi colabarea traheostomei
(vezi imaginea 6).
Aveţi grijă să nu se deterioreze canula prin frecare atunci când folosiţi un dispozitiv ajutător pentru
lărgirea traheostomei.
Introduceţi acum cu grijă canula în timp ce inspiraţi în traheostomă şi înclinaţi concomitent capul uşor
pe spate (vezi imaginea 7).
Continuaţi să împingeţi canula în trahee.
După ce aţi împins destul canula în tractul respirator puteţi reveni cu capul în poziţie dreaptă.
În cazul în care se utilizează un obturator, acesta trebuie îndepărtat imediat din canula traheală.
Canulele traheale trebuie întotdeauna fixate cu ajutorul unei benzi speciale. Aceasta stabilizează canu-
la şi conferă o poziţie sigură a canulei traheale în traheostomă (vezi imaginea 1).
1.1 Umplerea manşetei (dacă există)
Pentru umflarea manşetei de joasă presiune, se asigură o anumită presiune în manşetă prin inter-
mediul unui adaptor de tip Luer (conector conic standard) al furtunului de alimentare şi cu ajutorul
unui manometru (de exemplu, Ajutor unui manometru). Dacă medicul nu indică altfel, recomandăm o
presiune de minimum 15 mmHg (20 cmH
O) până la 18mmHg (25 cmH
O) în manşetă. Presiunea din
2
2
manşetă nu trebuie să depăşească 18mmHg (cca 25 cmH
O).
2
Umpleţi manşeta maximum până la acest nivel cerut şi asiguraţi-vă că prin canulă trece un flux de
aer suficient.
Verificaţi în permanenţă dacă manşeta este intactă şi dacă funcţionează ireproşabil.
În cazul în care nu se atinge etanşeitatea dorită nici după o altă încercare la volumul-limită numit, atunci
este indicată utilizarea unei canule cu un diametru mai mare, dacă este posibil.
Se recomandă verificarea presiunii corecte din manşetă cu regularitate, adică cel puţin o dată la două
ore.
ATENŢIE!
Toate instrumentele folosite la umflarea manşetei trebuie să fie curate şi să nu conţină particule
străine! Extrageţi aceste instrumente din adaptorul tip Luer al furtunului de alimentare, imediat
ce manşeta este umflată.
ATENŢIE!
În cazul în care presiunea maximă este depăşită o perioadă mai îndelungată, poate fi afectată
vascularizarea mucoasei (pericol de necroze ischemice, ulceraţii de presiune, traheomalacie,
stenoză traheală, pneumotorax). La pacienţii ventilaţi, presiunea din manşetă, stabilită de către
medic, nu trebuie să scadă pentru a se evita riscul aspiraţiei tăcute. Sunete şuierătoare ce se
aud în zona balonului, în special în timpul expiraţiei, indică faptul că balonul nu etanşeizează
suficient trahea. În cazul în care trahea nu se etanşeizează la valorile de presiune stabilite de
către medic, atunci este necesară scoaterea completă a aerului din balon şi reluarea procedurii
de blocare. Dacă repetarea procedurii nu aduce rezultatele scontate, recomandăm alegerea
unei canule traheale cu balon cu dimensiunea imediat mai mare. Din cauza permeabilităţii pere-
telui balonului pentru gaze presiunea în balon poate scădea puţin în timp, dar anestezia cu gaz
poate duce la creșterea neintenţionată. Din aceste motive, supravegherea regulată a presiunii
este recomandată insistent.
Manşeta nu trebuie umflată prea tare cu aer deoarece se pot produce deteriorări ale peretelui
traheal, fisuri ale manşetei ceea ce poate duce la golirea sau deformarea manşetei, astfel încât
RO
nu se exclude un blocaj al căilor respiratorii.
ATENŢIE!
În timpul unei anestezii, din cauza oxidului de azot (gaz ilariant), presiunea în manşetă poate
să crească/să scadă.
2. Scoaterea canulei
ATENŢIE!
În caz de traheostomă instabilă sau în cazuri de urgenţă (puncţie sau dilatare traheală) există
riscul ca stoma să colabeze după îndepărtarea canulei şi să împiedice astfel aportul de aer.
Pentru acest caz trebuie să existe la îndemână o nouă canulă pregătită care va fi folosită. Pentru
a asigura temporar aportul de aer se poate folosi un dispozitiv de lărgire a traheei.
217