Tabla de contenido
Idiomas disponibles
Idiomas disponibles
TIPURI DE SUDURI LA SUDURA UNGHIULARĂ
Sudură laterală
Sudură unilaterală în
unilaterală
formă de panglică
Sudură laterală
Doppel-Kehlnaht
Sudură bilaterală în
bilaterală
formă de panglică
3.3 CONEXIUNEA CLEMEI DE MASĂ
Îndepărtați murdăria, rugina, fulgii de metal, uleiul
sau vopseaua de pe suprafața de contact a clemei.
Verificați dacă s-a realizat un bun contact al clemei
cu metalul de bază. Conexiunea de masă slabă
va cauza pierderi mai mari de energie electrică și
căldură.
Asigurați-vă că clema de masă atinge metalul.
3.4 ELECTRODUL
Electrodul este o bară metalică acoperită cu un strat
de pulbere. La sudare, curentul electric curge între
vârful electrodului (tijă) și metalul de bază care este
conectat la masă. Căldura care se dezvoltă în arcul
electric dintre vârful electrodului și metalul de bază
topeste electrodul și pulberea de pe acesta. Pentru
cele mai bune performanțe ale acestei unități, vă
recomandăm să folosiți electrodul 6013.
3.5 SELECȚIA CORECTĂ A ELECTRODULUI
Nu există o regulă generală pentru selectarea
electrozilor și a temperaturilor în scopuri individuale.
Tipul și grosimea metalului supus operaţiei de
sudare, precum și poziția acestuia în timpul
operaţiei, sunt cruciale pentru selecţia tipului de
electrod, precum și pentru temperatura necesară
pentru realizarea procesului de sudare. Metalele
mai grele și mai groase necesită o valoare mai
mare a itensităţii curentului (amperajului). Înainte
de începerea sudării, se recomandă efectuarea
unei suduri de încercare pe o bucată de metal
adecvată tipului de metal care urmează să fie
prelucrat ulterior, pentru a determina selecția corectă
a electrodului. Consultaţi următoarea ilustrare a
sudurilor care trebuie să servească ca un exemplu
util pentru selecţia electrodului adecvat.
276
Sudură unilaterală T
Einseitige T-Naht
Sudură bilaterală T
Doppel-T-Naht
3.5.1. Când se utilizează un electrod
1. Sudura trebuie să se formeze în mod neted în jurul
capetelor materialului care se lipesc, fără a forma
margini frânte.
2. Zona topită din metalul de bază trebuie să aibă
aceeași adâncime ca înălțimea sudurii deasupra
suprafeței metalice.
3. La sudare, trebuie să se formeze un sunet
„crackling", ceva similar cu sunetul produs la
prăjirea unui ou.
3.5.2. Când se utilizează un electrod
1. Sudura va fi prea înaltă şi incorectă.
2. Menţinerea arcului electric va fi dificilă.
3.5.3. Când se utilizează un electrod
1. Arcul electric va arde metalele mai ușoare
2. Sudura va fi încastrată în metalul supus operaţiei
de sudare
3. Sudura va fi plată și poroasă
4. Electroda se va lipi de obiectul de lucru.
Notă: Viteza electrodului de-a lungul metalului supus
operaţiei de sudură afectează și calitatea sudurii.
Pentru a asigura o penetrare suficientă și acumularea
suficientă a materialului electrodului în sudură, arcul
electric trebuie să se deplaseze lent și uniform de-a
lungul sudurii.
3.6 REGLAREA AMPERAJULUI
Acest aparat de sudură are în prezent un control
infinit. Cu acest aparat este posibilă sudarea cu
electrozi diametru de 3/32'' grosime. Nu există
o regulă generală pentru selectarea electrozilor
și a temperaturilor în scopuri individuale. Înainte
de începerea sudării, se recomandă efectuarea
unei suduri de încercare pe o bucată de metal
adecvată tipului de metal supus operaţiei de sudare.
Selectarea corectă a electrodului și grosimea piesei
de prelucrare din metal determină cantitatea de
căldură necesară pentru realizarea procesului
corect
subțire
prea gros
Tabla de contenido
