Idiomas disponibles
Idiomas disponibles
secunde se va transmite curentul de sudură setat. La terminarea ciclului de sudură,
curentul se stinge prin setarea rampei de reducere a curentului.
6.1.2 Sudura TIG CC
Sudura TIG CC este prevăzută pentru toate tipurile de oţel carbon slab aliate şi înalt
aliate şi pentru metalele grele, cupru, nichel, titan şi aliajele acestora.
Pentru sudura în TIG CC cu electrodul la polul (-) se foloseşte de obicei electrodul cu
2% Toriu (bandă colorată roşie) sau electrodul cu 2% Ceriu (bandă colorată gri).
Este necesar să se ascută axial vârful electrodului de Tungsten la polizor, aşa cum
este prezentat în FIG. M, având grijă ca vârful să fie perfect concentric pentru a evita
devieri ale arcului în timpul sudurii. Este necesară efectuarea ascuţirii electrodului în
sensul lungimii acestuia. Această operaţie se va repeta periodic în funcţie de folosirea
şi uzura electrodului, sau când acesta a fost contaminat sau oxidat în mod accidental,
sau folosit în mod incorect. În modul TIG CC este posibilă funcţionarea cu 2 timpi (2T)
şi cu 4 timpi (4T).
6.1.3 Sudura TIG CA
Acest tip de sudură permite sudura pe metale precum aluminiu şi magneziu care
formează pe suprafeţele lor un strat de oxid protector şi izolant. Inversând polaritatea
curentului de sudură este posibilă „ruperea" stratului superficial de oxid printr-un
mecanism denumit „sablare ionică". Tensiunea este alternativ pozitivă (EP) şi negativă
(EN) pe electrodul de Tungsten. În timpul timpului EP oxidul este înlăturat de pe
suprafaţă („curăţare" sau „decapare") permiţând formarea băii. În timpul timpului EN
se înregistrează un aport termic maxim asupra piesei, ceea ce permite sudura.
Model cu I
max=250A: Posibilitatea varierii parametrului balance în CA permite
2
reducerea timpului curentului EP la minim, permiţând o sudură mai rapidă.
Valorile superioare de balance permit o sudură mai rapidă, o penetrare mai bună, un
arc de sudură mai concentrat, o baie de sudură mai restrânsă şi o încălzire mai limitată
a electrodului. Valorile inferioare permit o curăţare mai bună a piesei. Folosirea unei
valori prea scăzute de balance provoacă o lărgire a arcului şi a părţii dezoxidate, o
supraîncălzire a electrodului cu consecinţa formării unei sfere pe vârf şi deteriorarea
uşurinţei de aprindere şi direcţionării arcului. Folosirea unei valori excesive de balance
provoacă o baie de sudură „murdară" cu incluziuni întunecate.
Tabelul (TAB. 5) rezumă efectele de variaţie a parametrilor în sudura CA.
În modul TIG CA este posibilă funcţionarea cu 2 timpi (2T) şi cu 4 timpi (4T).
În plus sunt valabile instrucţiunile referitoare la procedeul de sudură.
În tabelul (TAB. 4) sunt prezentate datele orientative pentru sudura pe aluminiu; tipul
de electrod mai potrivit este electrodul de Tungsten pur (fâşie de culoare verde).
6.1.4 Procedeu
- Reglaţi curentul de sudură la valoarea dorită cu ajutorul manetei; adaptaţi-l, eventual,
în timpul sudurii la aportul termic necesar real.
- Apăsaţi butonul pistoletului, verificând efluxul corect de gaz de la pistolet; reglaţi,
dacă trebuie, timpul de PRE-GAZ (numai modelul cu I
GAZ: aceşti timpi trebuie să fie reglaţi în funcţie de condiţiile operative, îndeosebi
întârzierea gazului trebuie să fie de aşa natură încât să permită, la sfârşitul
sudurii, răcirea electrodului şi a băii fără a intra în contact cu atmosfera (oxidări şi
contaminări).
Mod TIG cu secvenţa 2T:
- Apăsând până la capăt butonul pistoletului (P.T.), amorsaţi arcul şi păstraţi o distanţă
de 2-3 mm faţă de piesă.
- Pentru a întrerupe sudura, eliberaţi butonul pistoletului, determinând anularea
treptată a curentului (dacă este cuplată funcţia RAMPA FINALĂ numai modelul cu I
max=250A) sau stingerea imediată a arcului cu post-gazul următor.
Mod TIG cu secvenţă 4T (Model cu I
- La prima apăsare a butonului se amorsează arcul cu curentul de sudură. Această
valoare este menţinută şi cu butonul eliberat. Când se apasă din nou şi se eliberează
butonul se termină ciclul de sudură, începând perioada de POST GAZ.
Mod TIG cu secvenţă 4T (Model cu I
- La prima apăsare a butonului se amorsează arcul cu un curent I
butonului, curentul creşte până la valoarea curentului de sudură; această valoare se
menţine şi după eliberarea butonului. Când se apasă din nou butonul, curentul scade
potrivit funcţiei RAMPA FINALĂ până la I
eliberarea butonului, ce termină ciclul de sudură începând perioada de POST GAZ.
În schimb, dacă în timpul funcţiei RAMPA FINALĂ se eliberează butonul, ciclul de
sudură se termină imediat şi începe perioada de POST-GAZ.
6.2 SUDAREA MMA
- Este necesară respectarea indicaţiilor producătorului de pe ambalajul electrozilor
utilizaţi indicând polaritatea corectă a electrozilor precum şi curentul optim de
sudare (de obicei aceste indicaţii sunt prezente pe ambalajul electrozilor).
- Curentul de sudare se reglează în funcţie de diametrul electrodului utilizat şi de
tipul de sudură care se doreşte să se efectueze; în scop informativ, curentul utilizat
pentru diferitele tipuri de diametru de electrozi este:
Ø Electrod (mm)
1.6
2
2.5
3.2
4
5
- De reţinut este faptul că pentru electrozi de acelaşi diametru se vor utiliza valori de
curent ridicate pentru suduri pe orizontală, în timp ce pentru suduri pe verticală sau
deasupra capului se vor utiliza valori de curent mai scăzute.
- Caracteristicile mecanice ale joncţiunii sudate sunt determinate pe lângă intensitatea
curentului ales şi de alţi parametri de sudare precum lungimea arcului, viteza şi
poziţia în timpul executării, diametrul şi calitatea electrozilor (pentru o conservare
corectă a electrozilor feriţi-i de sursele de umiditate prin intermediul ambalajelor sau
recipientelor corespunzătoare).
6.2.1 Procedeu
- Cu masca ÎN FAŢA OCHILOR, frecaţi vârful electrodului de piesa de sudat,
efectuând o mişcare similară a aprinderii unui chibrit; aceasta este metoda cea
mai corectă pentru declanşarea arcului.
ATENŢIE: NU LOVIŢI electrodul de piesă; se riscă dăunarea învelişului electrodului
îngreunând declanşarea arcului.
- Imediat ce s-a declanşat arcul, încercaţi să menţineţi o oarecare distanţă faţă de
piesă egală cu diametrul electrodului utilizat şi menţineţi această distanţă destul de
constant posibil în timpul sudurii; amintiţi-vă că înclinaţia electrodului în direcţia de
avansare trebuie să fie de aproximativ 20-30 grade.
- La sfârşitul cordonului de sudură, orientaţi extremitatea electrodului înapoi faţă
de direcţia de avansare, deasupra craterului format pentru a-l umple şi ridicaţi
electrodul imediat de la baia de sudare pentru stingerea arcului (ASPECTE ALE
CORDONULUI DE SUDURĂ - FIG. N).
max=250A) şi de POST-
2
max=180A):
2
max=250A):
2
. La eliberarea
Start
. Acesta din urmă se menţine până la
minim
Curentul de sudare (A)
min.
max.
25
-
50
40
-
80
60
-
110
80
-
160
120
-
200
150
-
250
7. ÎNTREŢINERE
ATENŢIE! ÎNAINTE DE EFECTUAREA OPERAŢIILOR DE ÎNTREŢINERE,
ASIGURAŢI-VĂ CĂ APARATUL DE SUDURĂ ESTE OPRIT ŞI DECONECTAT DE
LA REŢEAUA DE ALIMENTARE.
7.1 ÎNTREŢINERE OBIŞNUITĂ:
OPERAŢIILE DE ÎNTREŢINERE OBIŞNUITĂ POT FI EFECTUATE DE CĂTRE
OPERATOR.
7.1.1 ÎNTREŢINEREA PISTOLETULUI DE SUDURĂ
- Evitaţi să sprijiniţi pistoletul de sudură şi cablul acestuia pe piese metalice calde;
acest lucru poate cauza fuziunea materialelor izolante şi scoaterea din funcţiune a
bobinei.
- Verificaţi periodic etanşeitatea tubulaturii şi racordurile de gaz.
- Cuplaţi cu grijă cleştele de strângere a electrodului, difuzorul de gaz calibrat
cu diametrul electrodului ales, pentru a evita supra-încălziri, difuzarea
necorespunzătoare a gazului şi funcţionarea greşită.
- Controlaţi, înainte de fiecare folosire, starea de uzură şi corectitudinea montării
părţilor terminale ale pistoletului: duză, electrod, cleşte de strângere a electrodului,
difuzor de gaz.
7.2 ÎNTREŢINERE SPECIALĂ
OPERAŢIILE DE ÎNTREŢINERE SPECIALĂ TREBUIE SĂ FIE EFECTUATE
NUMAI DE PERSONAL CALIFICAT SAU EXPERT ÎN DOMENIUL ELECTRIC ŞI
MECANIC.
ATENŢIE! ÎNAINTE DE A ÎNLĂTURA PLĂCILE CARCASEI APARATULUI
DE SUDURĂ PENTRU A AVEA ACCES LA INTERIORUL ACESTUIA, ASIGURAŢI-
VĂ CĂ APARATUL ESTE OPRIT ŞI DECONECTAT DE LA REŢEAUA DE
ALIMENTARE.
Eventualele verificări efectuate sub tensiune în interiorul aparatului de sudură
pot cauza electrocutări grave datorate contactului direct cu părţile sub tensiune
şi/ sau leziuni datorate contactului direct cu piesele în mişcare.
- Verificaţi interiorul aparatului de sudură periodic sau frecvent, în funcţie de utilizare
şi de gradul de praf din mediul în care se lucrează cu acesta şi înlăturaţi praful
depozitat pe fişele electronice, cu o perie foarte moale sau cu solvenţi adecvaţi.
- În timpul acestei operaţii verificaţi ca legăturile electrice să fie strânse bine şi
cablurile să nu prezinte daune la nivelul izolării.
- La terminarea acestor operaţii, repoziţionaţi panourile aparatului de sudură,
strângând bine şuruburile de fixare.
- Evitaţi întotdeauna efectuarea operaţiilor de sudare cu aparatul deschis.
8. DEPISTAREA DEFECTELOR
ÎN CAZUL ÎN CARE FUNCŢIONAREA APARATULUI DE SUDURĂ NU ESTE
CORESPUNZĂTOARE ŞI ÎNAINTEA EFECTUĂRII ORICĂRUI CONTROL MAI
SISTEMATIC SAU ÎNAINTE DE A CONTACTA UN CENTRU DE ASISTENŢĂ
AUTORIZAT, CONTROLAŢI CA:
- Curentul de sudură, reglat prin intermediul potenţiometrului referitor la scala gradată
în amperi să fie conform diametrului şi tipului de electrod utilizat.
- Prin acţionarea întrerupătorului general „ON", lampa corespunzătoare să fie aprinsă;
2
în caz contrar defectul este de obicei la nivelul reţelei de alimentare (cabluri, priză şi/
sau ştecăr, siguranţe, etc.).
- Să nu fie aprins ledul galben care semnalează intervenţia siguranţei termice.
- Asiguraţi-vă că raportul de intermitenţă nominală este corespunzător; în caz de
intervenţie a protecţiei termostatice, aşteptaţi răcirea naturală a aparatului de
sudură; verificaţi funcţionalitatea ventilatorului.
- Legăturile circuitului de sudură să fie efectuate în mod corespunzător; în special
verificaţi ca clema cablului pentru legare la masă să fie efectiv conectată la piesă
fără să fie interpuse alte materiale izolante (ca de ex. vopsele).
- Gazul de protecţie utilizat să fie cel corect (Argon 99,5%) şi într- o cantitate
corespunzătoare.
- 48 -
Capítulos
