Idiomas disponibles
Idiomas disponibles
electric care este aprins şi menţinut între un electrod nefuzibil (de Tungsten) şi piesa de
sudat. Electrodul de Tungsten este susţinut de un pistolet de sudură corespunzător în
măsură să transmită curentul de sudare şi să protejeze electrodul şi baia de sudare de
oxidarea atmosferică prin intermediul unui flux de gaz inert (de obicei Argon: Ar 99,5%)
care se scurge prin ajutajul ceramic. (FIG.G).
Este indispensabil ca pentru o bună sudură, să se folosească diametrul exact de
electrod cu tipul de curent corespunzător, precum este prezentat în tabel (TAB.4).
Protuberanţa normală a electrodului din ajutaj ceramic este de 2-3 mm şi poate atinge 8
mm pentru sudările în unghi.
Sudura se efectuează prin fuziunea celor două margini ale joncţiunii. Pentru grosimi
subţiri preparate în acest scop (de până la 1 mm circa) nu este necesară folosirea
materialului de adaos (FIG. H).
Pentru grosimi mai mari, este necesară folosirea de bare din aceeaşi compoziţie cu
materialul de bază şi cu un diametru corespunzător, şi o pregătire adecvată a marginilor
de sudat (FIG. I). Pentru o mai bună reuşită a sudurii este necesar ca piesele de sudat
să fie foarte bine curăţate, fără urme de oxizi, uleiuri, grăsimi, solvenţi, etc.
6.1.1 Aprindere HF şi LIFT
Aprindere HF:
Aprinderea arcului electric are loc fără un contact între electrodul de Tungsten şi piesa
de sudat, ci printr-o scânteie generată de un dispozitiv de înaltă frecvenţă.
Această modalitate de aprindere nu implică nici angajarea electrodului de Tungsten în
baia de sudură, nici uzura electrodului şi permite o pornire uşoară în toate poziţiile de
sudură.
Procedeu:
Apăsaţi pe butonul pistoletului de sudură, apropiind vârful electrodului de piesa de
sudat (2-3 mm); aşteptaţi aprinderea arcului prin impulsurile HF, şi, cu arcul aprins,
formaţi baia de sudare pe piesă, continuând apoi pe lungimea joncţiunii.
În cazul în care apar dificultăţi la aprinderea arcului, chiar dacă se constată prezenţa
gazului şi sunt vizibile descărcările HF, nu insistaţi prea mult să supuneţi electrodul la
acţiunea impulsurilor HF, ci verificaţi integritatea de la suprafaţă şi conformaţia vârfului,
eventual reascuţindu-l la polizor. La terminarea ciclului de sudură, curentul se stinge
prin setarea rampei de reducere a curentului.
Aprindere LIFT:
Aprinderea arcului electric are loc prin îndepărtarea electrodului de Tungsten de piesa
de sudat. Această modalitate de aprindere provoacă mai puţine dereglări electro-
iradiante şi reduce la minimum angajarea electrodului de Tungsten, şi deci uzura
acestuia.
Procedeu:
Situaţi vârful electrodului pe piesă, apăsând uşor. Apăsaţi complet butonul pistoletului
de sudură şi ridicaţi electrodul la 2-3 mm cu câteva secunde de întârziere, obţinând
astfel aprinderea arcului. Aparatul de sudură degajă iniţial un curent I ; după câteva
secunde se va transmite curentul de sudură setat. La terminarea ciclului de sudură,
curentul se stinge prin setarea rampei de reducere a curentului.
6.1.2 Sudura TIG CC
Sudura TIG CC este prevăzută pentru toate tipurile de oţel carbon slab aliate şi înalt
aliate şi pentru metalele grele, cupru, nichel, titan şi aliajele acestora.
Pentru sudura în TIG CC cu electrodul la polul (-) se foloseşte de obicei electrodul cu
2% Toriu (bandă colorată roşie) sau electrodul cu 2% Ceriu (bandă colorată gri).
Este necesar să se ascută axial vârful electrodului de Tungsten la polizor, aşa cum este
prezentat în FIG. L, având grijă ca vârful să fie perfect concentric pentru a evita devieri
ale arcului în timpul sudurii. Este necesară efectuarea ascuţirii electrodului în sensul
lungimii acestuia. Această operaţie se va repeta periodic în funcţie de folosirea şi uzura
electrodului, sau când acesta a fost contaminat sau oxidat în mod accidental, sau folosit
în mod incorect. În modul TIG CC este posibilă funcţionarea cu 2 timpi (2T) şi cu 4 timpi
(4T).
6.1.3 Sudura TIG CA
Acest tip de sudură permite sudura pe metale precum aluminiu şi magneziu care
formează pe suprafeţele lor un strat de oxid protector şi izolant. Inversând polaritatea
curentului de sudură este posibilă „ruperea" stratului superficial de oxid printr-un
mecanism denumit „sablare ionică". Tensiunea este alternativ pozitivă (EP) şi negativă
(EN) pe electrodul de Tungsten. În timpul timpului EP oxidul este înlăturat de pe
suprafaţă („curăţare" sau „decapare") permiţând formarea băii. În timpul timpului EN se
înregistrează un aport termic maxim asupra piesei, ceea ce permite sudura.
Posibilitatea varierii parametrului balance în CA permite reducerea timpului curentului
EP la minim, permiţând o sudură mai rapidă.
Este posibilă varierea balance-ului de la 20% la 90% (procent de EN pe timpul total).
Valorile superioare de balance permit o sudură mai rapidă, o penetrare mai bună, un arc
de sudură mai concentrat, o baie de sudură mai restrânsă şi o încălzire mai limitată a
electrodului. Valorile inferioare permit o curăţare mai bună a piesei. Folosirea unei
valori prea scăzute de balance provoacă o lărgire a arcului şi a părţii dezoxidate, o
supraîncălzire a electrodului cu consecinţa formării unei sfere pe vârf şi deteriorarea
uşurinţei de aprindere şi direcţionării arcului. Folosirea unei valori excesive de balance
provoacă o baie de sudură „murdară" cu incluziuni întunecate.
Tabelul (TAB. 5) rezumă efectele de variaţie a parametrilor în sudura CA.
În modul TIG CA este posibilă funcţionarea cu 2 timpi (2T) şi cu 4 timpi (4T).
În plus sunt valabile instrucţiunile referitoare la procedeul de sudură.
În tabelul (TAB. 4) sunt prezentate datele orientative pentru sudura pe aluminiu; tipul de
electrod mai potrivit este electrodul de Tungsten pur (fâşie de culoare verde).
6.1.4 Procedeu
- Reglaţi curentul de sudură la valoarea dorită cu ajutorul manetei; adaptaţi-l, eventual,
în timpul sudurii la aportul termic necesar real.
- Apăsaţi butonul pistoletului, verificând fluxul corect de gaz de la pistolet; reglaţi, dacă
trebuie, timpul de pre-gaz şi de post-gaz; aceşti timpi trebuie să fie reglaţi în funcţie de
condiţiile operative, îndeosebi întârzierea post-gaz trebuie să fie de aşa natură încât
să permită, la sfârşitul sudurii, răcirea electrodului şi a băii fără a intra în contact cu
atmosfera (oxidări şi contaminări).
Mod TIG cu secvenţa 2T:
- Apăsând până la capăt butonul pistoletului (B.P.), amorsaţi arcul şi păstraţi o distanţă
de 2-3mm faţă de piesă.
- Pentru a întrerupe sudura, eliberaţi butonul pistoletului, determinând anularea
treptată a curentului (dacă este cuplată funcţia RAMPA FINALĂ) sau stingerea
imediată a arcului cu post-gazul următor.
Mod TIG cu secvenţa 4T:
- La prima apăsare a butonului se amorsează arcul cu un curent I
butonului, curentul creşte potrivit funcţiei RAMPA INIŢIALĂ până la valoarea
curentului de sudură; aceasta valoare se menţine şi după eliberarea butonului. Când
se apasă din nou butonul, curentul scade potrivit funcţiei RAMPA FINALĂ până la I .
Acesta din urma se menţine până la eliberarea butonului care termina ciclul de
sudură, începând perioada de post gaz. În schimb, dacă în timpul funcţiei RAMPA
FINALĂ" se eliberează butonul, ciclul de sudură se termină imediat şi începe
perioada de post-gaz.
Mod TIG cu secvenţa 4T şi BI-LEVEL:
- La prima apăsare a butonului se amorsează arcul cu un curent I
butonului, curentul creşte potrivit funcţiei RAMPA INIŢIALĂ până la valoarea
curentului de sudură; aceasta valoare se menţine şi după eliberarea butonului. La
fiecare apăsare următoare a butonului (timpul dintre apăsare şi eliberare trebuie să
fie de scurtă durată), curentul va varia între valoarea setată în parametrul BI-LEVEL I
şi valoarea curentului principal I .
2
- Când ţineţi apăsat butonul timp îndelungat, curentul scade potrivit funcţiei RAMPA
FINALĂ până la I
. Acesta din urma se menţine până la eliberarea butonului care
END
termina ciclul de sudură, începând perioada de post gaz. În schimb, dacă în timpul
funcţiei RAMPA FINALĂ se eliberează butonul, ciclul de sudură se termină imediat şi
începe perioada de post-gaz (FIG.M).
6.2 SUDAREA MMA
- Este necesară respectarea indicaţiilor producătorului de pe ambalajul electrozilor
utilizaţi indicând polaritatea corectă a electrozilor precum şi curentul optim de sudare
(de obicei aceste indicaţii sunt prezente pe ambalajul electrozilor).
- Curentul de sudare se reglează în funcţie de diametrul electrodului utilizat şi de tipul
de sudură care se doreşte să se efectueze; în scop informativ, curentul utilizat pentru
diferitele tipuri de diametru de electrozi este:
- De reţinut este faptul că pentru electrozi de acelaşi diametru se vor utiliza valori de
curent ridicate pentru suduri pe orizontală, în timp ce pentru suduri pe verticală sau
deasupra capului se vor utiliza valori de curent mai scăzute.
- Caracteristicile mecanice ale joncţiunii sudate sunt determinate pe lângă intensitatea
curentului ales şi de alţi parametri de sudare precum lungimea arcului, viteza şi
poziţia în timpul executării, diametrul şi calitatea electrozilor (pentru o conservare
corectă a electrozilor feriţi-i de sursele de umiditate prin intermediul ambalajelor sau
recipientelor corespunzătoare).
- Caracteristicile sudurii depind şi de valoarea ARC-FORCE (comportament dinamic)
a aparatului de sudură. Acest parametru este reglabil de la panou, sau este reglabil
prin comanda de la distanţă cu 2 potenţiometri.
- Reţineţi că valorile ridicate de ARC-FORCE oferă o mai bună penetrare şi permit
sudura în orice poziţie, tipic pentru electrozii bazici, pe când valorile joase de ARC-
FORCE permit un arc mai moale şi fără scântei, tipic pentru electrozii rutilici.
Aparatul de sudură este în plus dotat cu dispozitive HOT START şi ANTI STICK care
garantează porniri uşoare şi evitarea lipirii electrodului de piesă.
6.2.1 Procedeu
-
Cu masca ÎN FAŢA OCHILOR, frecaţi vârful electrodului de piesa de sudat,
efectuând o mişcare similară a aprinderii unui chibrit; aceasta este metoda cea mai
corectă pentru declanşarea arcului.
ATENŢIE: NU LOVIŢI electrodul de piesă; se riscă dăunarea învelişului electrodului
îngreunând declanşarea arcului.
-
Imediat ce s-a declanşat arcul, încercaţi să menţineţi o oarecare distanţă faţă de
piesă egală cu diametrul electrodului utilizat şi menţineţi această distanţă destul de
constant posibil în timpul sudurii; amintiţi-vă că înclinaţia electrodului în direcţia de
LIFT
avansare trebuie să fie de aproximativ 20-30 grade.
-
La sfârşitul cordonului de sudură, orientaţi extremitatea electrodului înapoi faţă de
direcţia de avansare, deasupra craterului format pentru a-l umple şi ridicaţi
electrodul imediat de la baia de sudare pentru stingerea arcului (ASPECTE ALE
CORDONULUI DE SUDURĂ - FIG.N).
7. ÎNTREŢINERE
_____________________________________________________________________________________________________________________
ATENŢIE! ÎNAINTE DE EFECTUAREA OPERAŢIILOR DE ÎNTREŢINERE,
ASIGURAŢI-VĂ CĂ APARATUL DE SUDURĂ ESTE OPRIT ŞI DECONECTAT DE LA
REŢEAUA DE ALIMENTARE.
_____________________________________________________________________________________________________________________
7.1 ÎNTREŢINERE OBIŞNUITĂ:
OPERAŢIILE DE ÎNTREŢINERE OBIŞNUITĂ POT FI EFECTUATE DE CĂTRE
OPERATOR.
7.1.1 ÎNTREŢINEREA PISTOLETULUI DE SUDURĂ
- Evitaţi să sprijiniţi pistoletul de sudură şi cablul acestuia pe piese metalice calde;
acest lucru poate cauza fuziunea materialelor izolante şi scoaterea din funcţiune a
bobinei.
- Verificaţi periodic etanşeitatea tubulaturii şi racordurile de gaz.
- Cuplaţi corespunzător cleştele de strângere a electrodului, mandrina de prindere a
cleştelui, cu diametrul electrodului ales pentru a evita supraîncălzirea, difuzarea
necorespunzătoare a gazului şi respectiva nefuncţionare a sudurii.
- Verificaţi înainte de fiecare utilizare statul de uzură şi montarea corectă a
extremităţilor pistoletului de sudură: ajutaj, electrod, cleştele de strângere a
electrodului, difuzorul de gaz.
7.2 ÎNTREŢINERE SPECIALĂ
OPERAŢIILE DE ÎNTREŢINERE SPECIALĂ TREBUIE SĂ FIE EFECTUATE NUMAI
DE PERSONAL CALIFICAT SAU EXPERT ÎN DOMENIUL ELECTRIC ŞI MECANIC.
____________________________________________________________________________________________________________________
ATENŢIE! ÎNAINTE DE A ÎNLĂTURA PLĂCILE CARCASEI APARATULUI DE
SUDURĂ PENTRU A AVEA ACCES LA INTERIORUL ACESTUIA, ASIGURAŢI-VĂ
CĂ APARATUL ESTE OPRIT ŞI DECONECTAT DE LA REŢEAUA DE ALIMENTARE.
____________________________________________________________________________________________________________________
Eventualele verificări efectuate sub tensiune în interiorul aparatului de sudură
pot cauza electrocutări grave datorate contactului direct cu părţile sub tensiune
şi/ sau leziuni datorate contactului direct cu piesele în mişcare.
- Verificaţi interiorul aparatului periodic sau frecvent, în funcţie de gradul de praf din
mediul în care se lucrează cu acesta şi înlăturaţi praful depozitat pe transformator
prin insuflarea cu aer comprimat sec (max. 10 bar).
- Evitaţi îndreptarea jetului de aer comprimat pe plăcile electronice; curăţiţi acestea din
urmă cu o perie foarte moale sau cu solvenţi corespunzători.
- În timpul acestei operaţii verificaţi ca legăturile electrice să fie strânse bine şi cablurile
să nu prezinte daune la nivelul izolării.
- La terminarea acestor operaţii, repoziţionaţi panourile aparatului de sudură,
strângând bine şuruburile de fixare.
- Evitaţi întotdeauna efectuarea operaţiilor de sudare cu aparatul deschis.
8. DEPISTAREA DEFECTELOR
ÎN CAZUL ÎN CARE FUNCŢIONAREA APARATULUI DE SUDURĂ NU ESTE
CORESPUNZĂTOARE ŞI ÎNAINTEA EFECTUĂRII ORICĂRUI CONTROL MAI
. La eliberarea
SISTEMATIC SAU ÎNAINTE DE A CONTACTA UN CENTRU DE ASISTENŢĂ
START
AUTORIZAT, CONTROLAŢI CA:
- Curentul de sudură, reglat prin intermediul potenţiometrului referitor la scala gradată
în amperi să fie conform diametrului şi tipului de electrod utilizat.
END
- Prin acţionarea întrerupătorului general „ON", lampa corespunzătoare să fie aprinsă;
în caz contrar defectul este de obicei la nivelul reţelei de alimentare (cabluri, priză şi/
sau ştecăr, siguranţe, etc.).
- Să nu fie aprins LED-ul galben care indică intervenţia siguranţei termice în caz de
supratensiune, căderi de tensiune sau de scurt circuit.
. La eliberarea
- Asiguraţi-vă că raportul de intermitenţă nominală este corespunzător; în caz de
START
intervenţie a protecţiei termostatice, aşteptaţi răcirea naturală a aparatului de
sudură; verificaţi funcţionalitatea ventilatorului.
- Controlaţi tensiunea reţelei de alimentare: dacă valoarea acesteia este prea ridicată
sau prea scăzută, aparatul de sudură rămâne blocat.
1
- Verificaţi să nu fie vreun scurt circuit la ieşirea din aparatul de sudură: în acest caz
înlăturaţi dauna corespunzătoare.
- Legăturile circuitului de sudură să fie efectuate în mod corespunzător; în special
verificaţi ca clema cablului pentru legare la masă să fie efectiv conectată la piesă fără
să fie interpuse alte materiale izolante (ca de ex. vopsele).
- Gazul de protecţie utilizat să fie cel corect (Argon 99,5%) şi într- o cantitate
corespunzătoare.
- 63 -
ø Electrod (mm)
Curentul de sudare (A)
min.
1.6
25
2
40
2.5
60
3.2
80
4
120
5
150
6
200
max.
-
50
-
80
-
110
-
160
-
200
-
280
-
350
Capítulos
